Du-te la...

ANGAJĂM!

Încărcător-descărcător pe platforma chimică.

Salariu de până la 2300 lei net

Telefon 0756120383

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

14 decembrie 2018

Vineri, Minerii vâlceni sărbătoresc 40 ani de activitate în bazinul Berbeşti!


• exploatarea cărbunelui în vestul Vâlcii este atestată documentar încă din anul 1902 în extremitatea estică la mina Cuceşti din localitatea Oteşani, însă dezvoltarea şi modernizarea mineritului în zonă, a început cu 40 ani în urmă, când au fost deschise o serie de mine şi microcariere şi au fost puse în funcţiune primele excavatoare cu rotor

Bazinul minier Berbeşti este amplasat în Piemontul Getic, de-a lungul paralelei 45º LN, la confluenţa dintre judeţele Gorj şi Vâlcea, fiind mărginit la vest de râul Gilort, iar la est de râul Bistriţa. Având o lungime de peste 45 km şi o dezvoltare pe înclinare de 2,5-5 km, zăcământul de lignit a fost împărţit în patru perimetre miniere. În interiorul fiecărui perimetru minier au fost conturate mai multe câmpuri miniere ce au constituit obiectul de exploatare al unor mine sau cariere. Începând din Dacianul superior şi continuând cu Romanianul inferior au existat condiţii favorabile de dezvoltare a unei vegetaţii puternice ce a determinat formare a nouă strate de lignit cu grosimi şi extinderi variabile, din care importanţă economică prezintă stratele I, II, III şi mai rar IV, strate a căror putere calorifică variază între1803 şi 2428 [kcal/kg].
Primele informaţii concrete despre lignitul din zonă apar în 1902, din corespondenţa oficială a primarului din Armăşeşti care se referea la la mai mulţi muncitori din cariera Armăşeşti, al cărei zăcământ era exploatat numai sporadic şi limitat, mai mult pentru nevoile oamenilor. Alte date ne parvin din lucrările lui T. Ionescu Argentoaia (1918) şi H. Grozescu (1924) unde este menţionată prezenţa lignitului între Valea Gilortului şi Valea Luncavăţului. Debutul cercetărilor sistematice a regiunii cu lucrări de prospețime și explorare prin foraje pentru cărbuni este legat de ISEM (IFLGS), Dan Ciric (1953-1954, 1955-1957, 1959) fiind autorul rapoartelor geologice pe baza lucrărilor de cartare de suprafață, între Valea Iezerului și Valea Olteniei, apoi Valea Tărâia, Valea Otăsăului și Valea Cernișoara. Prin aceste lucrări se stabilesc liniile generale pentru stratigrafia și tectonica regiunii în perimetrul cercetat, analiza fiind concentrată pe problemele de vârstă a formațiunilor, sinonimia stratelor de lignit, calitatea și extinderea acestora, potențialul de cărbune.
În 1959, A. Sotirescu sintetizează rezultatele lucrărilor de exploatare efectuate pentru cărbune între Valea Gilortului și valea Tărâia. Din 1962, ISEM trece la prospecțiuni geologice sistematice întinse între Valea Motrului și Valea Oltului. Cartarea suprafeței dintre anii 1962-1963 de A. Zebrea cuprind zona Valea Amaradia și Valea Oltului iar în 1970, aceeași echipă își extinde munca pe o regiune dintre Olt și Dunăre.
Din 1973, IFLGS execută lucrări de foraj în perimetrul Alunu, sintetizate în rapoarte geologice cu calculul rezervelor din acea vreme.
„Studiul petrologic al lignitului din Oltenia” Institutul de Geofizică și Geologie trece la efectuarea studiului petrografic al lignitului dintre Amaradia și Tărâia. Prospecțiuni geologice în detaliu de 1:5000 sunt folosite pentru inventarierea aflorimentelor de lignit iar în 1979 ICITPML Craiova întocmește „Documentația de calcul a rezervelor de lignit pentru data de 01-01-1979” și „Studiul de condiții industriale privind punerea în exploatarea rezervelor de lignit”. Din 1977, sub egida Cooperativei „Constructorul” din Horezu și apoi a Întreprinderii Miniere Câmpulung-Muscel, începe exploatarea lignitului în Alunu cu 125 tone/zi și mina Cucești cu 75 tone/zi. Prin Decretul 310/1980 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România se înființează Întreprinderea Minieră Horezu, iar, din februarie 1982, sediul se mută de la Horezu în Berbești. Din 1 ianuarie 1982, Întreprinderea Minieră Horezu se constituie ca unitate în cadrul Ministerului Minelor având obiectiv exploatarea cărbunelui din câmpul Amaradia – Tărâia prin minele Berbești și Alunu plus carierele Berbești și Olteț, din câmpul Tărâia-Cernișoara prin minele Copăceni, Cerna și Cariera Cerna și câmpul Cernișoara-Bistrița prin minele Armășești și Cucești.
„Începând cu anul 1979 au fost deschise şapte mine în care exploatarea cărbunelui s-a realizat din abataje dotate cu complexe mecanizate. Cantitatea totală de cărbune extrasă din abataje şi lucrările miniere de pregătire s-a ridicat la 17,24 milioane tone lignit, iar producţia maximă de 1,159 milioane tone s-a înregistrat în anul 1996. Realizarea obiectivului economic major premergător anilor 1989, de obţinere a independenţei din punct de vedere energetic, nu putea fi satisfăcut numai din exploatarea în subteran a cărbunelui, apărând ca o necesitate stringentă exploatarea la zi a cărbunelui, la început în microcariere, iar apoi în cariere moderne dotate cu complexe de excavare, transport şi depozitare. Din microcariere a fost exploatată o cantitate totală de 3,769 milioane tone lignit, anul 1987 fiind anul cu producţia maximă realizată de 469 mii tone. Restructurarea mineritului începută în 1997 a condus la închiderea etapizată a tuturor minelor şi microcarierelor şi la concentrarea activităţii de exploatare în patru cariere, şi anume: Ruget, Olteţ, Berbeşti şi Panga. De la deschidere şi până în prezent, din cele patru cariere au fost exploatate peste 100 milioane tone de cărbune” explică Dorel Glomnicu, lider de sindicat.

Cariera Panga
Primele prospecțiuni și explorări pornesc între 1951-1962 iar documentația care a stat la baza obiectivului a fost elaborată în 1982 și aprobată în 1985. Activitatea a debutat efectiv în 1981, excavarea sterilului și a cărbunelui realizându-se cu utilaje clasice iar transportul cu autobasculante. 130.000 tone/an era capacitatea de producție prin tei excavatoare ERC-1400 30/7, sterilul se transporta pe benzi de mare capacitate iar depunerea se realizează cu două instalații de haldare de mare capacitate în cele două hălzi: interioară și exterioară.

Cariera Olteț
Inaugurarea din 1983 s-a putut materializa în baza documentației PE „Deschiderea câmpului minier Amaradia Tărâia” și a fost proiectată pentru o capacitate de producție de 130.000 tone pe an iar perimetrul carierei se întinde în Alunu, Berbești, Sinești. Extracția propriu-zisă începuse din 1981, când a fost realizată tranșea de deschidere în partea nordică a perimetrului.

Cariera Berbești
Documentația „Deschiderea și exploatarea rezervelor de lignit din câmpul Amaradia- Tărâia” a fost întocmită în 1979 și aprobată în 1980 deși exploatarea efectivă a demarat în 1977, în zona Vestică, pe teritoriul comunei Alunu. Capacitatea proiectată inițial de 700.000 tone/an iar apoi s-a redus la 500.000 tone/an. Între 1992-2002, s-a revenit la o producție de 700.000 tone/an.

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

mesaj(e)

Etichete: , ,

Mai multe articole de la Actualitate

%d blogeri au apreciat: