Du-te la...

ANGAJĂM!

Încărcător-descărcător pe platforma chimică.

Salariu de până la 2300 lei net

Telefon 0756120383

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

21 noiembrie 2018

Toate tradițiile, obiceiurile și superstițiile românești de Rusalii


La zece zile după Înălțarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Învierea Sa, prăznuim Rusaliile – Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și sub denumirea de Cincizecime. Sărbătoarea Rusaliilor coboară până în veacul apostolic. În primele secole creștine, praznicul Cincizecimii era o dublă sărbătoare: a Pogorârii Duhului Sfânt și a Înălțării lui Hristos. În jurul anului 400, cele două sărbători s-au despărțit. Dacă prin lucrarea Duhului Sfânt, Dumnezeu Fiul S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat, tot prin Duhul Sfânt ni se împărtășește viața dumnezeiască și omenească a lui Hristos. Pogorârea Sfântului Duh este actul de trecere a lucrării mântuitoare a lui Hristos, din umanitatea Sa în oameni. Astfel, Biserica se constituie prin aceasta extindere a vieții lui Hristos în noi.
Rusaliile – momentul în care Apostolii încep să grăiască în limbi necunoscute
Au descoperit învățătura Mântuitorului și altor neamuri, în diferite limbi. Începutul a avut loc chiar în această zi, a Pogorârii Duhului Sfânt când s-au făcut înțeleși de toți iudeii veniți la Ierusalim din tot Orientul. Pelerinii neputând să-și explice cum de puteau predica în graiuri diferite, unul dintre ei îi acuză că ar fi „plini de must”, adică beți (F.A. 2, 13). Atunci Sfântul Petru a luat cuvântul pentru a-i apăra pe Apostoli de o asemenea învinuire, dar și pentru a vorbi mulțimilor despre Hristos. El le-a descoperit că se împlinise profeția lui Ioil: „Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul” (F.A. 2, 17, Ioil 3, 1). În urma cuvântării lui Petru, trei mii de persoane au primit botezul. Se obișnuiește să se vorbească de trimiterea Sfântului Duh în lume, ca despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrării lui Hristos. În acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfântului Duh. În realitate însă, Duhul trebuie văzut întotdeauna ca Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie văzut sau conceput ca despărțit de Hristos.
Tradiții și superstiții
Rusalii – personaje feminine (cvasi)malefice care trăiesc în văzduh şi în pădure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calităţile lor principale este dansul deosebit de frumos. Dansează în aer sau pe pământ, noaptea, aşezate în cerc, dar dacă sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeală cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnăveşte foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, „luat de Rusalii”.
Ele umblă în cete formate din spirite fără soţ (3-5-7-9). Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. Pe unde joacă, pământul rămâne ars şi bătătorit, iarba se înegreşte sau încetează să mai crească.
Rusalii – Zâne rele ce pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectă zilele de sărbătoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apă de la fântână; îi ridică pe sus în vârtejuri, îi pocesc sau sluţesc. Diferite forme de reumatism şi maladii neuro-psihice se numesc „luat de Rusalii” sau „ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scăpa prin descântec de Rusalii, citind din cărţi la mânăstire, intrând în Hora Căluşului, sau sărind peste bolovanul pe care Căluşarii îl pun pe pământ.
RUSALII – după ce părăsesc mormintele în Joia Mare şi petrec Paştele cu cei vii, Rusaliile refuză întoarcerea în lăcaşurile lor. Pentru a le determina să plece, li se împart pomeni abundente la Moşii de Vară. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf. Petru), când aceste spirite ale morţilor deveneau extrem de periculoase, oamenii purtau usturoi sau pelin la brâu sau intrau în hora Căluşului în ziua de Rusalii.
Remediul magic-ritual împotriva bolilor provocate de rusalce, erau în sudul țării şi în Moldova, Caluşarii. Tot Căluşarii erau cei care le determinau să plece din lumea celor vii.
Rusalii – Căluşarii – „Dansul căluşarilor” este un obicei popular legat tot de Rusalii. Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Rusalii. Se adună cei mai buni dansatori ai satului şi formează o ceată de 13 căluşari. Timp de o lună, ei se leagă cu jurământ că vor juca „Căluşul”. În acest timp, bolnavii caută să se vindece. Cel bolnav se întinde pe pământ, iar căluşarii încep dansul şi săriturile. La un anumit timp, fiecare căluşar sare peste cel bolnav, iar la sfârşit, celui bolnav i se şopteşte la ureche o urare de sănătate.
Cel mai probabil, cuvântul „Rusalii” derivă din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriţi, pentru a fi îmbunaţi, în prima săptămână a lunii iunie. Această tradiţie păgână, pre-creştină s-a transmis şi romanilor, care au denumit rusalka „dragaică” (drăcoaică, demon). În această săptămână era interzis spălatul, scăldatul, şi în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape.
Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea şi sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată şi de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creştin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creştinate în sensul că au primit o semnificaţie creştină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificaţia şi motivele iniţiale fiind date uitării.
Rusalii – pe lângă multitudinea de tradiţii şi obiceiuri, de Rusalii întâlnim şi o serie de superstiţii, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:
În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde şi pedepsi;
De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni fiindcă te poţi întâlni cu spiritele rele;
Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteşte şi preţuieşte cum se cuvine ziua;
De la Rusalii timp de nouă săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;
În ziua de Rusalii nu e bine să te cerţi cu alţii fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.
Rusaliile creştine au o strânsă legătură cu Legământul, reprezentând o sărbătoare a încheierii launtrie a Noului Legământ al harului şi al iubirii, odată cu coborârea Sfântului Duh. Mai mult decât atât, Rusaliile sunt şi consacrarea solemnă a Bisericii pe care Mântuitorul a întemeiat-o.
Rusalii – zâne capricioase şi răzbunătoare. Ele dansează în văzduh sau pe pământ în timpul nopţii, aşezate în cerc. Dacă un sătean calcă pe câmp, pe locul unde au dansat Rusaliile, un loc unde iarba rămâne arsă, acesta se îmbolnăveşte şi nu mai poate să meargă, fiindcă „a fost luat de Rusalii”.
Ceata căluşarilor îi vindecă pe cei cu minţile rătăcite de iele
De Rusalii este specific „Dansul Căluşarilor”, ca un remediu pentru starea sufletească a celor care au văzut sau se tem de Dansul ielelor. Căluşarii merg la casele sătenilor care au probleme de sănătate sau cred că ielele le-au „pocit” minţile. Talismanele protectoare se poartă la brâu.
Tot în ziua de Rusalii, în multe zone ale ţării, oamenii se protejează de pagubă sau de necazuri „nefireşti” cu ajutorul talismanelor. Cel mai puternic talisman este realizat din frunze de pelin, boabe de usturoi şi tămâie şi se păstrează într-o punguţă roşie, care se poartă la brâu.
În prezent, prima şi a doua zi de Rusalii se numără printre liberele legale incluse în Codul muncii – singurul act normativ în vigoare ce prevede în ce zile de sărbătoare legală nu se lucrează.

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

mesaj(e)

Etichete: , ,

Mai multe articole de la Actualitate

%d blogeri au apreciat: