Du-te la...

ANGAJĂM!

Încărcător-descărcător pe platforma chimică.

Salariu de până la 2300 lei net

Telefon 0756120383

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

20 noiembrie 2018

Noul tratat fiscal, ceasul deşteptător al sindicatelor


popescu-aurel2Constantin-Parvu02• organizaţiile salariaţilor încearcă mobilizarea generală pentru 29 februarie pentru a atrage atenţia asupra noilor condiţii europene în ceea ce priveşte organizarea economică

Varianta oficială

Puţini ştiu exact ceea ce aduce noul Tra­tat fiscal despre care sindicatele au în­ce­put deja să agite spiritele. Miezul discu­ţiei pleacă de la ideea că noul tratat fiscal este parte a Tratatului privind Stabilitatea, Co­ordonarea şi Guvernanţă în cadrul Uni­unii Economice şi Monetare, şi introduce un set de reguli care să îmbunătăţească disciplina bugetară la nivelul regiunii, aducând şi penalităţi automate pentru statele care au semnat tratatul.

Până în prezent, acesta a fost agreat de către cele 17 state membre ale zonei euro, la care s-au alăturat aproape toate celelalte state membre ale UE, cu excepţia Marii Britanii şi a Cehiei. Noul tratat se încadrează în politica generală a UE de a sprijini creşterea economică sustenabilă, crearea locurilor de muncă, competiti­vi­tatea şi coeziunea socială. În cazul rati­fi­cării de Parlament şi introducerii preve­de­rilor sale în Constituţie, România şi-ar asu­ma prin acest Tratat o poziţie bugetară pe termen mediu echilibrată sau excedentară, ceea ce era menţionat şi în Pactul de Stabilitate şi Creştere, la care s-ar adăuga însă şi o limită inferioară în ceea ce pri­veş­te deficitul bugetar structural, de 0,5 pro­cente din PIB.

Obligaţia statului membru este de a introduce în sistemul legislativ naţional, la nivel de Constituţie într-o perioadă de maxim un an de la semnarea Tratatului, acest obiectiv fiscal. Există şi menţiunea că atunci când raportul dintre datoria pu­blică şi Produsul Intern Brut este semni­fi­cativ sub nivelul admis de 60% şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, limita inferioară pe termen mediu a deficitului structural ca pondere în PIB să poată ajunge la 1,0%.

Atunci când se înregistrează o aba­tere de la acest obiectiv se declanşează automat un mecanism de corecţie, prin care statul membru în cauză va fi obligat să aplice măsuri pentru a se încadra în limitele sta­bilite. Dacă acest lucru nu se întâmplă, pe baza raportului de evaluare emis de Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a Uniunii Eu­ro­pene va fi sesizată şi apoi, în urma hotă­rârii Curţii, se vor impune sancţiuni financiare de maxim 0,1% din produsul intern brut al ţării. Aceste sume provenite din sancţiuni vor fi folosite fie ca fonduri ale Mecanismului Eu­ro­pean de Stabilitate (pentru statele sanc­ţionate care fac parte din zona euro), fie în bugetul general al Uniunii Europene (pentru statele care nu sunt membre ale zonei euro).

Varianta sindicală

După înfrângerile majore pe tema Codului Muncii şi a Legii Dialogului Social, sindicatele continuă războiul mizând pe un succes în bătălia noului Tratat Fiscal. De la pierderea suveranităţii la blocarea oricărui orizont de dezvoltare, liderii organizaţiilor salariaţilor nu pierd nimic din vedere.

Spre exemplu, Aurel Popescu, liderul UST Cartel ALFA e convins că: „Încadrarea în acel deficit periculos de mic va duce la stingerea tuturor investiţiilor în economie, e clar. Toate statele îşi clădesc deficitele pe nişte investiţii de acest gen ori la noi fon­durile de dezvoltare sunt vitale devreme ce numai la capitolul infrastructură, deca­lajele sunt monstruoase. Nu mai punem la soco­tea­la, sănătatea, educaţia sau crea­rea unor noi locuri de muncă pentru că toa­te vor sări de pe lista investiţiilor dacă trece acest Tratat.” De partea CNSLR Frăţia, lucrurile se complică dintr-o perspectivă şi mai delicată: „Nu mai ştiu dacă actualii guvernaţi mai au noţiunea de suveranitate naţională atât timp cât sunt preţul FMI-ului de ani şi ani şi nu ies din ceea ce dictează emisarii Fondului. Prin alte părţi, poate mai contează când vine cineva din afară şi-ţi impune ce să cheltui, cât să cheltui şi când să cheltui. La noi, merge şi cu coloana frân­tă şi gata să uităm de suveranitate…”, e de părere Constantin Pîrvu, liderul CNSLR Frăţia.

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

mesaj(e)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe articole de la Uncategorized

%d blogeri au apreciat: