Du-te la...

ANGAJĂM!

Încărcător-descărcător pe platforma chimică.

Salariu de până la 2300 lei net

Telefon 0756120383

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

18 noiembrie 2018

Începând din ianuarie 2018, Salariul minim brut ajunge la 1.900 lei/lună!?


• vești bune și pentru pensionari: punctul de pensie va crește cu 10%

În ședința de Guvern de joia trecută, s-au dezbătut mai multe aspecte care nu pot decât să îi îngrijoreze pe reprezentanții patro­na­telor din România. Gândindu-se probabil la ceea ce va însemna trecerea contribuțiilor din sarcina angajatorilor în cea a angajaților, anume scăderi de salarii nete, reprezentanții Guvernului au elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență și un proiect de Hotărâre de Guvern, care includ măsuri pentru menținerea și chiar creșterea salariilor nete începând cu ianuarie 2018. Aceste pro­iec­te au fost analizate în primă lec­tu­ră, ca să îi cităm pe reprezentanții Guvernului, la Palatul Victoria.
Astfel, conform proiectelor la care facem referire, salariul minim brut pe țară ar trebui să crească de la 1.450 lei la 1.900 lei, începând cu 1 ianuarie 2018. Asta ar însemna o creștere destul de însemnată a salariului minim brut din țara noastră, de peste 30%; procente care ar trebui să compenseze, așa cum spuneam, impactul negativ pe care îl va avea trecerea contribuțiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului.

Ce se va întâmpla în sectorul pensiilor?
Totodată, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență, Guvernul propune majorarea indemnizației minime de creștere a copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, față de 1.233 de lei cât este în prezent. Pentru asigurarea aces­tei creșteri, indemnizația de creștere a copilului nu va mai fi raportată, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referință (ISC), care este acum de 500 de lei, iar indemnizația va fi de două ori și jumătate ISC.
Potrivit aceluiași act normativ, pensia minimă va crește, de la 1 iulie 2018, la 640 de lei, iar punctul de pensie va ajunge la 1.100 de lei. Aplicarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) a fost amânată cu un an, până la 1 aprilie 2019, având în vedere că sistemul informatic nu este, deocamdată, pregătit.

Măsuri pentru stimularea mediului de afaceri și reducerea poverii fiscale
O serie de măsuri benefice mediului de afaceri sunt cuprinse în proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului Fiscal, analizată joia trecută, în primă lectură, în ședința de Guvern.
Astfel, Guvernul are în vedere majorarea numărului microîntre­prin­derilor care să beneficieze de impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creșterea plafonului de încadrare ca microîntre­prindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro și 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.
Mai exact, modificările vizează:
• majorarea limitei de înca­drare în acest sistem de impunere de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;
• includerea, în acest sistem, a tuturor firmelor care realizează venituri din consultanță și mana­gement, față de condiția care există în prezent de a nu aplica acest sistem dacă realizează mai mult de 20% din aceste tipuri de venituri;
• includerea în acest sistem și a persoanelor juridice, care nu intrau sub incidența impozitului (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale);
Măsura este benefică mediu­lui de afaceri având în vedere scă­derea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului.
O altă modificare stabilește că sancționarea unui agent econo­mic cu refuzul dreptului de dedu­cere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.
Totodată, ordonanța transpu­ne în legislația națională preve­derile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multina­țio­nale, prin:
• limitarea deductibilității dobân­zilor;
• introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
• introducerea regulii anti­abuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
• introducerea normelor privind societățile străine contro­late (SSC) ce au ca scop împie­di­carea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.
De asemenea, se propune extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun. Totodată, prin proiectul de ordo­nan­ță, Guvernul are în vedere redu­cerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități indepen­dente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții, (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activități agricole, silvicultură şi piscicul­tură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra venitu­ri­lor populației și, implicit să contri­buie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.

Alte modificări aduse Codului fiscal
1. Majorarea nivelului sala­riului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:
• de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere;
• de la 3.000 lei (în prezent) la 3.600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.
Pentru salariații care realizea­ză venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.
Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste de­duc­tibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.
2. Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;
3. Reducerea numărului con­tri­bu­țiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă;
Astfel, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:
• contribuția de asigurări sociale (CAS);
• contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS);
• contribuţia asiguratorie pentru muncă.
4. Transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:
• CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale afe­rente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespun­zător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;
• o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.
5. Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% din veniturile din salarii – datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asi­gurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigură­rilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.
6. Modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți con­tabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte cate­gorii de venituri, nu mai dato­rează contribuțiile sociale asupra venitului realizat. Astfel, baza de calcul a CAS va fi venitul ales, care este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe țară.
7. Exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul mona­hal), inclusiv pentru veniturile de na­tură salarială realizate în dome­niile respective (ex. avocații salari­zați etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclu­siv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari ai unui sistem propriu de asigurări soci­ale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pen­sio­nari din sistemul public de pensii.
8.În contextul majorării cotei CASS datorată pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%, pen­tru care, în prezent, contribuția se suportă de la bugetul de stat, se modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane afla­te în concedii pentru creșterea copii­lor, persoane care obțin aju­toare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste per­soa­­­ne vor fi asigurate în sistemul pu­blic de sănătate, fără plata con­tri­buţiei, dacă nu realizează veni­turi pentru care datorează contri­buţia de asigurări sociale de sănătate.
Material realizat cu sprijinul Guvernului României

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

mesaj(e)

Mai multe articole de la Economie

%d blogeri au apreciat: