Du-te la...

ANGAJĂM!

Încărcător-descărcător pe platforma chimică.

Salariu de până la 2300 lei net

Telefon 0756120383

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

21 noiembrie 2018

Bun venit, Rotary Club Râmnic!


Sâmbătă seara, de la ora 19.00, este programată ceremonia de chartare a Rotary Club Râmnic. Evenimentul va fi onorat de prezența lui Corneliu Dincă, primul român care a ajuns director Rotary Internațional, dar și a lui Emil Sopoian, Guvernatorului Districtului 2241 România-Republica Moldova. Sunt așteptați să ajungă la chartare Clubul Rotary București Continental, Clubul Rotary Sibiu și Rotary Club Craiova.

Despre Rotary

În seara de 23 februarie 1905, avocatul Paul Harris, decis să regăsească liniştea şi prietenia care guverna locul sau de baştină, invită la o cină în Unity Building, Chicago, pe trei dintre prietenii săi – Sylvester Schiele, comerciant de cărbune, Hiram Shorey, croitor şi Gustavus Loehr, inginer minier – la ceea ce s-a dovedit a fi prima şedinţă a unui club Rotary. În acea primă seară, a fost discutată ideea lui Harris de a reuni cei mai buni oameni din toate domeniile şi de a organiza întâlniri periodice în urma cărora să se poată bucura de camaraderia acestora şi să-şi lărgească cercul de cunoştinţe, care să-i ajute şi în viaţa profesională. Ideea lui Harris a prins rădăcini, iar clubul a început să se reunească săptămânal, calitatea de membru putând fi acordată unui singur reprezentant din fiecare profesie. Întâlnirile au continuat, iar obişnuinţa rotirii locului unde acestea se desfăşurau, între diferitele birouri ale membrilor, a dus în cele din urmă la adoptarea pentru club a numelui de Rotary.
Până la sfârşitul anului 1905, clubul Rotary din Chicago ajunsese la 30 de membri, iar rotarienii timpurii au realizat că interesul personal şi prietenia nu erau suficiente pentru a menţine întâlnirile săptămânale ale unui club format din oameni de afaceri extrem de ocupaţi. Încercarea de a îmbunătăţi vieţile celor mai puţin norocoşi putea fi o motivaţie mult mai puternică. În 1907, a început tradiţia Rotary de a-i servi pe alţii, iar întâiul proiect comunitar a dus la construirea primei spălătorii publice din Chicago.
Popularitatea clubului a început să se raspândească în Statele Unite, cel de-al doilea club Rotary apărând în 1908, în San Francisco şi fiind urmat, în scurt timp, de multe altele în Seattle, Washington şi New York şi asta doar până la cea dintâi convenţie a cluburilor Rotary, din 1910, convenţie în cadrul căreia Harris a fost ales preşedinte. Primul club format în afara graniţelor Statelor Unite a apărut în acelaşi an, în Winninpeg, Manitoba, în Canada, iar de acolo a mai fost un „mic” pas peste ocean, până la cluburile din Insulele Britanice. Astăzi, numărul cluburilor Rotary din lume depăşeşte numărul celor din Statele Unite ale Americii.
În 1916, confruntat cu o creştere fără precedent a popularităţii sale în regiuni diverse ale lumii, Rotary a decis organizarea districtuală a cluburilor sale, organizare care se păstrează şi acum. Organizaţia a devenit cu adevărat mondială, depăşind graniţele naţionale, cele de rasă, limbă sau religie, până în 1921 apărând cluburi Rotary pe toate continentele, ceea ce a dus, un an mai târziu, la adoptarea, firească de altfel, a numelui de Rotary International, dedicată menţinerii unor standarde înalte în servicii şi asigurarea integrităţii în viaţa comercială şi profesională.

Al Doilea Război Mondial

În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, multe dintre cluburile Rotary au fost forţate să dispară, în regiunile totalitariste, în timp ce altele luptau din greu să aducă măcar un ajutor de urgenţă victimelor războiului. Privind deja către era postconflictuală, rotarienii au organizat o conferinţă pentru analizarea educaţiei internaţionale si a schimbului cultural, conferinţă care s-a constituit, în 1942, în sursa de inspiraţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Rotary a jucat un rol extrem de interesant dar şi important în formarea Organizaţiei Naţiunilor Unite însăşi, prin cei 49 de delegaţi rotarieni care au servit drept consultanţi în cadrul a 29 de delegații la conferinţa de înființare din 1945.

Prezentul

În anul 1985, Rotary și-a asumat un rol istoric, demarând programul mondial de imunizare a copiilor la poliomielită. Lucrând în parteneriat cu organizații non-guvernamentale și guverne în cadrul programului Polio Plus, Rotary a reușit să mobilizeze sute de mii de voluntari și a reușit să imunizeze peste un miliard de copii din lumea întreagă, contribuind cu peste o jumătate de miliard de dolari la această cauză umanitară.
Rotary este cea mai mare organizație internațională din lume, cu un număr de peste 1,2 milioane membrii organizați în peste 32.000 de cluburi, din peste 200 de tari. Rotary rămâne o organizaţie de oameni de afaceri şi specialişti, reuniţi pe plan mondial, care au un rol activ în comunitățile în care trăiesc, îmbogățindu-și prin aceasta atât viața personală, cât și pe cea profesională. Rotary oferă ajutor umanitar, promovează cele mai înalte standarde etice în orice activitate profesională şi contribuie la instaurarea climatului de bunăvoinţă şi pace în lume.

Misiunea

Prin proiectele sale, un club Rotary poate aduce îmbunătățiri semnificative asupra vieții din comunitatea sa. Membrii Rotary se implică în proiecte care deservesc comunitatea și care izvorăsc din probleme, critice cum ar fi: sărăcia, foametea, copiii cu risc, analfabetism, violență, mediu, sănătate etc. De asemenea, rotarienii vin în sprijinul programelor pentru tineri, încurajează oportunitățile educaționale și schimburile internaționale pentru studenți, profesori și alte categorii, în scopul dezvoltării profesionale.
Fundatia Rotary International oferă oportunitățile de a crea parteneriate internaționale în scopul ajutării oamenilor cu nevoi din lumea întreagă. Fundația Rotary International este o organizație non-profit care, prin contribuțiile voluntare ale membrilor săi, dar și ale celor care împărtășesc aceeași viziune despre o lume mai bună, coordonează programe umanitare internaționale și schimburi culturale și educaționale.
Cluburile Rotary acordă burse de excelență pe perioada a șase luni calendaristice, după cum urmează: burse clasele V-VIII; burse clasele IX-XII; burse candidat Învățământ Universitar. Valoarea bursei este de 250 Ron net/lună.
B. Criteriile de acordare burse pentru candidații din învățământul preuniversitar
B1. Candidatul trebuie să nu fie beneficiarul altor burse private
B2. Situația școlară foarte bună (media pe ultimul an să fie peste 9.00)
B3. Să aibă recomandarea a două cadre didactice, recomandare care să includă: – premii la concursurile școlare interne și internaționale – performanțele la olimpiade – participarea la activități extrașcolare – arte, sport (individual și de echipă).
B4. Prezentarea unui CV
B5. Scrisoare prin care candidatul să-și prezinte aspirațiile și tendințele de viitor
B6. Situația materială este folosită pentru departajare la punctaj egal; se va lua în considerare media venitului net / membru de familie.
C. Criteriile de acordare burse pentru candidații din învățământul universitar
C1. Candidatul trebuie să nu fie beneficiarul altor burse private
C2. Să rezulte din foaia matricolă medii peste 9.00
C3. Lista de lucrări și performanțe
C4. Lista mobilităților acoperite
C5. Prezentarea unui CV model european
C6. Scrisoare de intenție
C7. Situația materială este folosită pentru departajare la punctaj egal; se va lua în considerare media venitului net / membru de familie.
Scopul Rotary este încurajarea şi cultivarea idealului de „A servi” considerat ca o bază a tuturor activităţilor valoroase şi, în particular. de a încuraja şi de a cultiva: Dezvoltarea relaţiilor interpersonale ca o oportunitate pentru a servi; Reguli de înaltă probitate în exercitarea atribuţiunilor profesionale; Recunoaşterea demnităţii tuturor ocupaţiilor utile; Obligativitatea de a-şi onora profesia şi de a se ridica la un nivel înalt pentru a servi societatea.
Aplicarea idealului de „A servi” de către toţi membrii Rotary în viaţa personală, profesională şi socială. Înţelegerea mutuală la nivel internaţional, promovarea păcii, cultivarea şi întreţinerea relaţiilor cordiale între reprezentanţii diverselor profesiuni, uniţi de idealul de „A servi”.

Rotary în România

În primăvara anului 1929, la Bucureşti ia fiinţă primul Club Rotary din România, din iniţiativa luiChristian Penescu-Kertsch, care a devenit şi cel dintâi preşedinte. Acesta este urmat imediat de cluburi Rotary în două mari oraşe ale ţării – Cluj şi Timişoara. Scopurile şi idealurile rotariene sunt înţelese şi acceptate de elita intelectuală a ţării, din toate domeniile de activitate – ştiinţă, artă, afaceri – rezultatul fiind înfiinţarea a încă şase cluburi la Arad, Braşov, Câmpina, Cernăuţi, Iaşi şi Ploieşti. Cu nouă cluburi, în anul 1936, se creează Districtul românesc, care primeşte numărul 84.
Efectul activităţilor şi acţiunilor rotariene începe să se vadă pe întreg teritoriul ţării. Rotary românesc interbelic s-a ocupat de proiecte educaţionale şi din domeniul sănătăţii copiilor, de căutare de locuri de muncă pentru tineri bolnavi sau cu handicap, dar şi de construcţia unui refugiu pentru schiori în munţi. Dar, în plin avânt, mişcarea rotariană este interzisă, în 1939, de catre regimurile autoritare în toată zona central-est-europeană.

Formarea noului District 2241

În anul 1992, cu sprijinul rotarienilor francezi, se reînfiintează Clubul Rotary Bucureşti. Ca şi prima dată, el va fi urmat imediat de cluburile din Cluj şi Timişoara, pentru ca în luna iunie 1996 să existe în România 13 cluburi, care faceau parte din Districtul 1160 din Paris.
La 1 iulie 1996, România depăşeşte o a doua barieră, fiind definită de Rotary International drept „zona de expansiune rotariană”, împreună cu Republica Moldova. Tot Comitetul internațional îl desemnează pe rotarianul elveţian Jorg Tschopp drept „administrator prezidenţial pentru expansiune”. Rezultatul este impresionant: în mai puţin de trei ani, numărul cluburilor ajunge la 30.
Se înregistrează şi două premiere absolute : primul Club Rotary la Chişinău şi cel de-al doilea club de gen într-un oraş românesc, în capitala înfiinţându-se şi Clubul Rotary Bucuresti-Continental. Acţiunile rotariene au adus în România şi Moldova aproape şase milioane de dolari în şase ani, drept pentru care reobţinerea statutului de district a devenit un imperativ.
Acest eveniment s-a petrecut la 1 septembrie 1999, când comitetul Rotary International şi preşedintele Carlo Ravizza au decis că, în România şi Republica Moldova, cluburile Rotary vor face parte din propriul lor district, numărul 2241. După Polonia (1998), Cehia și Slovacia (reunite într-un singur district în 1999), a fost rândul ţării noastre să aibă propriul district, onoare de care nu s-a mai bucurat nici o altă ţară din estul Europei.

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

mesaj(e)

Mai multe articole de la Actualitate

%d blogeri au apreciat: