Du-te la...

ANGAJĂM!

Încărcător-descărcător pe platforma chimică.

Salariu de până la 2300 lei net

Telefon 0756120383

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

13 noiembrie 2018

Art Safari 2018 – Vânătoarea ideilor, senzaţiilor şi tuşelor din jungla de beton


Ca tânăr artist, recent propulsat din atelierul facultății în actual, cunosc și respir un nume, un exemplu românesc, o reușită pe plan artistic. Mulți încercăm să-i aflăm rețeta, să-i înțelegem geniul artistic, și personal – să mă întâlnesc fizic cu o lucrare semnată. Pornind de la expresia “sufletul artistului îl regăsești în lucrările sale” și înarmată cu eticheta milenară pe frunte am plecat în aventura de-al cunoaște pe controversatul artist, Adrian Ghenie.
Sub patronajul primăriei București, mult așteptatul eveniment dedicat artei și culturii, Art Safari 2018, și-a deschis porțile pavilionului în Piața George Enescu din Capitală, în perioada 11 – 20 mai, purtând pe buze cu entuziasm nume de rezonanță ale artiștilor consacrați precum: Brâncuși, Andreescu, Grigorescu, Mureșan, Ghenie, Cantor, Țuculescu etc. Ediția aniversară își unește forțele cu reputații parteneri: Muzeul Pompidou și Fundația Louis Vuitton pentru a aduce în fața consumatorilor de artă, un corpus amplu al lucrărilor de factură contemporană, artă internațională, precum și reprezentații artistice de tip performance.
Am încălțat șosetele norocoase de artist. M-am pregătit psihic. Am plătit biletul.
M-am zbenguit pe coridoarele pavilionului ce conturau cele patru nuclee expoziționale. Primul ansamblu găzduiește operele artiștilor de-o importanță majoră în pictura românească. Printre cracluri și sclipiri de penel, căutările de factură impresionistă oglindesc rafinata împletire al unui trecut în prezent, emoția epocii lui Luchian în strânsă legătură cu idealul estetic a lui Tonița și muzicalitatea lui Ressu. Atmosfera creată conduce privitorul într-un spațiu atemporal, lipsit de frământările cotidiene și șovăitul urban. Mi-am adus aminte cu drag, de mărturisirea lui Luchian, „Dacă aș fi pictor, aș păstra macii pe pânză”. I-a păstrat.
M-am regăsit pe același coridor, față în față cu opera lui Brâncuși. Complexitatea lucrării denotă o altă latură a artistului, definită de scriitorul Sidney Geist drept „cel mai îndrăzneț gest de până acum“. Pe același coridor, am trecut pentru a doua oară, fără a recunoaște, lucrarea lui Ghenie.
Forța cojocului!
Paviloanele „Art on Stage”, respectiv „Natural-Cultural” curatoriate de Herve Mikaeloff și Alina Șerban, au conturat o atmosferă cunoscută mie, prin prezența conceptualului lui Flondor, forța plastică a lucrărilor semnate Răzvan Boar, expresivitatea lui Bertalan … și … Mircea Cantor. Două lucrări mi-au atras cu adevărat atenția, pentru care mă voi opri un moment. Instalația video propusă de Alex Mirutziu mi-a produs, în prima instanță, o confuzie totală. Artistul desena, pe perete, linii ce conturau forme cu ajutorul unui bolovan. Titlul lucrării l-am aflat ulterior „Cel mai bun lucru pe care îl pot face în acest moment”. A doua lucrare menționată în discurs îi revine lui Mircea Cantor. Artistul îmbrățișează costumul popular românesc, în care țesătura iilor este subliniată prin broderia de culoare închisă. Autenticitatea diagonalelor create în Anthroposynaptic, direcționează atenția privitorului, călăuzindu-i mișcarea. Din aceeași serie, artistul expune în premieră opera Anthroposynaptic Dior/Bihor, în care se dorește finalitatea disputei controversatului cojoc Dior, din colecția 2017.
Am fost întrebată la un moment dat „Ce aș face dacă m-aș întâlni cu Cantor, pe care îl preaslăvesc”. Răspuns ? – Aș fugi mâncând pământul!
Un pahar de Prosecco. Un alt Ceaușescu. Un colaj semnat Ghenie
Totuși, unde-i Ghenie !? L-am căutat, am întrebat. Mă vedeam contemplând straturile fine, tehnica, cromatica lucrării, pânza aleasă, tot ceea ce am citit și am auzit până acum despre lucrările sale. Dezamăgitor, pentru mine și așteptările mele, a fost să descopăr o lucrare în tehnica colajului semnată de artist. Opera intitulată „Van Gogh” a fost adjudecată online contra sumei de 65.000 de euro în 2017, de către o casă de licitații activă pe piața românească.
Ultimele momente le-am petrecut în fața firului roșu, admirând de la distanță, expoziția ce avea să-și aibe titlul „Altceva despre Ceaușescu”. Panotarea era în deplină desfășurare, motiv pentru care accesul nu era permis. Am zărit printre gene, un peisaj cu oi semnat Luchian. Notă personală: aș fi sorbit din monologurile lui Ion Grigorescu care concluzionau pe aceeași temă „un alt Ceaușescu”.
În ultimă instanță, curiozitatea m-a împins să experimentez „pictura digitală”. Fun, fun moment.
Concluzie !? – I love it!
Next stop !? – Expoziție personală!

Alexandra UNGUREANU

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

mesaj(e)

Etichete: , ,

Mai multe articole de la Cultura

%d blogeri au apreciat: